Codependența este un mecanism de adaptare prin care modelele de comportament și credințele care ar trebui schimbate se prezintă într-un ambalaj de altruism, compasiune, dedicare.
Codependentul își asumă de obicei un rol de salvator. Se atașează de oameni despre care crede că au nevoie de îngrijire. Încearcă permanent să îi ajute, să îi schimbe sau să îi salveze. Prin orientarea către nevoile altor persoane codependentul își suprimă propriile probleme. Pentru că rezolvarea lor ar cere o nouă abordare (un proces anevoios și nefamiliar) în modul lui de relaționare.
Putem întâlni codependența în orice fel de relație, nu numai cele romantice. Poate fi relația cu membrii familiei de origine (părinți, frați, surori), proprii fii sau fiice, colegi de serviciu, șef. Poate exista în majoritatea relațiilor persoanei sau se poate manifesta doar în unele.
Cum putem recunoaște comportamentele unui codependent?
- Nu poate spune nu: se simte vinovat și că îi dezamăgește pe ceilalți dacă refuză. Îi este mai simplu să spună da, chiar dacă regretă imediat decizia. Ar face orice să îi vadă pe ceilalți fericiți. Mai degrabă face lucruri cu care nu este confortabil, decât să fie nevoit să trăiască cu teama că supără sau dezamăgește pe cineva.
- Preferă să evite o confruntare care ar pune relația în pericol. Preferă să ignore când este tratat de sus, când gândurile, sentimentele, opiniile îi sunt ignorate.
- Are dificultăți cu granițele personale: nu este sigur când este cazul să impună limite sau nu; are dificultăți în a le impune și menține.
- Are sentimentul că nu este suficient de bun sau de valoros. Acest sentiment, care îl oprește să își facă vocea auzită, este întreținut sistematic de modul în care este tratat. În special în relațiile intime. Deseori simte rușine, vină sau anxietate. Este autocritic si perfecționist.
- Este centrat pe ceilalți. Preocupat să rezolve problemele celorlalți, își ignoră propriile nevoi și dorințe. Deseori oferă sfaturi fără să-i fie cerute, vrea să soluționeze problemele altora, încearcă să îi îndrepte sau să îi controleze.
- Este preocupat excesiv de relație: rulează obsesiv în minte situații și scenarii, cu intenția să îi susțină pe ceilalți.
Relațiile codependentului
Codependentul are o atracție irezistibilă față de oameni care par să aibă probleme (sau chiar au). Tot ce își dorește este să îi vindece. Viața lui gravitează în jurul nevoilor și dorințelor celui pe care a ales să îl salveze. Ar face orice să îl facă fericit.
Va ignora posibilitatea de a găsi un partener sănătos: pentru că nu crede că merită o asemenea șansă.
Se teme că viața (persoana) lui nu are destul de multă valoare încât să investească în ea.
Va căuta o persoană pe care să o salveze. Salvarea va fi un proces pe viață. Scopul nu este însă, neapărat, să îl vindece pe altul. Important este să se țină pe sine ocupat încât să nu își vadă propriile probleme.
Relația cu un alt codependent. Relația poate fi foarte complicată și nesănătoasă. Se crează o dependență toxică pe care și-o alimentează reciproc. Fiecare va încerca să îl salveze pe celălalt. Și fiecare vrea să fie salvat. Va fi greu de spus unde începe și unde se termină fiecare dintre ei. Nu au granițe interpersonale, nu suportă să fie despărțiți. Se bazează unul pe celălalt peste măsură, chiar când ar putea să se descurce și singuri.
Relația cu un contradependent. Aici dinamica este diferită. Contradependentul este, adesea, detașat emoțional, centrat pe sine și dornic de control. De obicei îl manipulează pe codependent și îl îndrumă în cele mai mici detalii. Este lipsit de empatie, este indiferent față de nevoile și dorințele codependentului. El vrea să aibă întodeauna dreptate, nu este interesat de alt punct de vedere, are limite foarte rigide și întreaga atenție este orientată spre sine. El are nevoie de o persoană pe care să o controleze și manipuleze. Codependentul rămâne lânga el pentru că are o mare toleranță la mofturile și toanele partenerului.
Relația cu o persoană autonomă este o situație foarte rară. Când cineva are o independență sănătoasă, știe să pună limite. Nu vrea să controleze sau să fie controlat, oferă și cere respect. Toate aceste cerințe ar fi niște obstacole pentru codependent. El are nevoie de o persoană dispusă să îi tolereze intruziunile.
Cum apare codependența?
De cele mai multe ori, codependența este un comportament învățat în copilărie. Copilul este nevoit să se adapteze unui mediu ostil sau amenințător. Face pe plac adulților care au grijă de el, este ascultător și nu se plânge. Copilul nu se simte auzit, văzut, valoros așa cum este. Iubirea este condiționată de supunere și performanță.
Sunt diverse situații care pot duce la codependență:
- O familie în care nu au existat limite sănătoase între cei apropiați
- Parentificare, abuzul emoțional
- Unul sau ambii părinți au fost codependenți
- Un părinte narcisist
- Evenimente traumatice care generează credința că este periculos să ai încredere în ceilalți: plecarea unui părinte, moartea unei persoane importante, o tragedie in familie.
Mult mai frecvent decât am putea putea crede, se întâmplă și în familii aparent în regulă, fără traume evidente.
Conexiunea care se creează între copil și mamă/părinți în primii ani de viață este foarte importantă și determină modul în care mai târziu înțelegem relațiile. Modelul învățat este “nu trebuie să cer, nu sunt destul de bun, trebuie să îi fac pe ceilalți fericiți“. Acest model rămâne impregnat în structura interioară. Se va perpetua în viața de adult. Chiar dacă partenerul nu este amenințător sau periculos cum era părintele. E un model care a funcționat în copilărie: “… mă va salva și acum“, crede codependentul.
***
Când oamenii se gândesc la un codependent, îl văd ca pe o persoană care se agață de alții, care nu poate trăi fără cineva anume. Dar, de cele mai multe ori este un model de relație în care el pune nevoile și dorințele celuilalt deasupra celor proprii – o atitudine care nu vine din altruism, ci din nevoia nesănătoasă de a își evita și ignora propriile dificultăți (îndoieli, nereușite, frici, neputințe). Să lucreze cu propriile suferințe ar fi prea dureros, așadar recunoaște problemele proprii (sau variații ale acestora) în alții.
Alege să schimbe pe altcineva.
Este util să recunoaștem comportamentele de codependență la o persoană apropiată.
Rareori oamenii recunosc la ei înșiși aceste trăsături.